Index artisti straini
New Age
World/Traditional
Soundtrack
Electronic
Underground
Istorie/Genuri
Linkuri
Guestbook
Contact
[articole noi]
 21.09 new age(1)
Miscarea new age = muzica new age?
[tech info]
Cum sa concepi coperta unui CD?
CD-urile nu doar pentru muzica (DVD)
A doua fata a muzicii
Pirateria in Romania
Cum sa-ti promovezi muzica la radio
Demo-ul: cum sa iti lansezi muzica pe piata
[formular]
Pentru a ajuta la imbunatatirea site-lui, completati formularul urmator si puteti castiga in fiecare luna cate un cd. Apasati aici.



Cauta: Concurs!!! 5.03.2004
  Interviu Edgar Froese - sampling ..//home

Stephen: Tangerine Dream e cunoscuta pentru opinia curenta ca utilizarea samplerelor nu e cea mai buna alegere creativa, insa albumele TD sunt aproape de neconceput fara utilizarea sunetelor create de samplere - de unde aceasta contradictie?

Edgar: Ideea in sine nu e rea, insa tehnologia utilizarii samplerelor trebuie perfectionata. Vrem sa mai mentionam ca utilizarea lor absolut prosteasca in sectorul de dance face eforturile noastre aproape inutile.

Stephen: Problemele se refera la aparatura sau la programe?


Edgar: Pachetele bune de programe sunt utile doar atunci cand sunt sprijinite de un bun hardware/echipament. Producatorii de echipamente informatice trebuie sa se orienteze spre un format compatibil cu toate sistemele, in loc sa inunde piata cu echipamente absolut inutile din ratiuni pur competitive. De pilda, majoritatea producatorilor se incapataneaza sa vanda simulatoare simple si ieftine, doar pentru a obtine profit din vanzarile de memorie RAM pentru produsele aferente produselor individuale.

Stephen: Aspectul vanzarilor este evident. Insa nu sunt inutile toate aceste plangeri, de vreme ce e vorba de o practica comuna in cadrul industriei productoare a acestui echipament?

Edgar: Pur si simplu, pentru ca producatorii practica aceasta filosofie, nu inseamna ca e si eficient sau util pentru clienti si muzicieni. Lipsa cunostintelor pe care le poate avea un muzician cand cumpara un asfel de echipament, e un avantaj pentru ei. Negustorii si presa comerciala profita din aceste reclame, asa ca trebuie sa fii atent cand citesti rapoartele tehnice - bineinteles sunt valabile nu numai in cazul sampler-urilor.

Stephen: inapoi la implementarea acestui echipament. O supra-saturatie a unor anumite sunete exista in majoritatea productiilor tehno,rave si ambient, de vreme ce ele sunt realizate exclusiv cu ajutorul sampler-elor. Daca cineva si-ar dori sa lucreze creativ cu samplerele, care ar fi directia optima?

Edgar: Sunetele ce sunt utilizate in majoritatea productiilor tehno nu prea au legatura cu calitatile reale ale sampler-ului. Oricine poate face rost de sute de CD-Rom-uri cu care poate incropi un numar nelimitat de sunete "gata-facute", prin urmare fara sa foloseasca niciodata sampler-ul la adevarata sa capacitate - montarea de sunete individuale si originale.

Stephen: Pentu majoritatea muzicienilor, ia mult timp si cere o cunoastere detaliata a echipamentelor. Ar putea fi asta problema principala a productiei muzicale de masa?

Edgar: Da, in mare parte. Pe de alta parte, sunt si alti factori care joaca un rol atunci cand tu te joci cu samplerele intr-un mod creativ, si te scutesc de frustrari in a te arunca iar in bratele producatorilor de CD-Rom-uri.

Stephen: Fiecare muzician stie cate ceva despre pre-setari la samplere si asta e un motiv pentru a crea echipamente ieftine si simple. Rareori duce insa la ceva individual sau interesant. Cum scapa un muzician de aceata capcana?

Edgar: Inainte de a-ti monta propriile sunete, trebuie sa fii atent la ceea ce vrei sa faci cu sample-ul, la ce-ti vor folosi aceste sample-uri, ce cantitate de memorie iti ofera echipamentul - cat de lung va fi sunetul. Sunetele lungi, cu modulatii intense sunt deseori sunete hibride dar interesante, insa consuma mult din memoria calculatorului. Prin contrast, apare looping-ul, care e o problema in sine. Azi exista editoare bune care pot produce crossloop-uri aproape perfect, insa sunt destul de sceptic in privinta lor. Loops-urile sunt sunete repetitive scurte ce pot fi folosite pentru a economisi memorie. Insa le lipseste modulatia si pot fi considerate sunete moarte pentru ca nu au viata - viata care oricum poate fi adaugata folosind procesoarele de efecte - un compromis!

Stephen: TD s-a bucurat de un succes muzical international de-a lungul anilor, considerati raportul timp-montaj inca eficient?

Edgar: Cand ne concepem propriile sunete, nu ne putem raporta la principiul comerical-costuri. Valoarea muzicala e cea mai importanta. Pe vremuri ne petreceam cate o saptamana intreaga lucrand la o gramada de sunete originale, insa comerciale. E pur si simplu o chestie luxoasa din punct de vedere muzical si e o necesitate pentru a avea cat mai multe sunete individuale pentru munca de studio sau productiile concertistice.

Stephen: Cand ati folosit primul sound cu sample-uri, si care inca mai poate fi recunoscut pe productiile recente ale TD?

Edgar: Dupa cum stiti, am facut mai multe coloane sonore pentru filme si am lucrat mult experimental. In 1982, am semnat contractul pentru un film dupa un scenariu al lui Stephen King, Firestarter. Tocmai imi cumparasem ultra-costisitorul Publison DHM 89B2 cu o claviatura 2000. Procesorul are o capacitate mare - poate inregistra pana la 5 secunde de muzica ce poate fi reprodusa pe claviatura - 5 secunde la 10kHz era inca un compromis tehnic insa era o extindere mare in privinta posibilitatilor de lucru, puteai produce o structura cu sunete noi intr-o perioada relativ scurta de timp. Putin timp dupa aceea, am comentat intr-o revista englezeasca ca acest tip de stocare si de redare a sunetului va reprezenta o afacere in viitor. Reporterul a ras la comentariul meu, zicandu-mi: "Cine are nevoie de astea?" Era acum 14 ani.

Stephen: Aceste sunete pot fi activate de keyboard? Ma refer la sincronictatea ce pare aproape imposibil de realizat intrucat coloanele sonore contin structuri ritmice exacte ce nu pot fi realizate fara aportul sequencer-ului.

Edgar: Bine punctat. In ciuda numeroaselor anunturi ale producatorilor de la Publison, niciodata nu au up-datat interfata. Asa ca a trebuit sa o facem noi, iar tehnicioanul nostru a instalat o priza pentru impulsurile externe. Aceasta a permis ca the trigger output din sequencerul nostru analog, Moog, sa controleze ritmic toate sunetele stocate. In felul asta am putut inregistra toate acele sunete indepartate si frazele muzicale din film - mi-a luat 8 nopti singuratice de lucru, in timp ce colegii mei, Cristoph si Johannes au lucrat la secvente mai putin experimentale pentru film, dar intr-un alt studio.

Stephen: Cum a aparut pe piata primul sampler?

Edgar: Primul pe care l-am obtinut a fost un Akai S 612 Digital Sampler cu 6 voci si 12 biti, impreuna cu un MD 280 Quick Disc Drive - un prototip cu posibilitati reduse la acea vreme. Totusi sunetele puteau fi incarcate pe dischete si puteau fi recitite. In acele vremuri, in 1986, a reprezentat o revolutie.

Stephen: Majoritatea sunetelor sampled poseda mai putin spatiu muzical daca nu sunt directionate spre un efect - cum reuseste TD sa-si realizeze "tonurile finale"? Exista o asa numita "postproductie a sample-urilor"?

Edgar: Categoric. E normal sa fii tentat sa transpui sunetul in efecte variate inainte de a-l stoca pe DAT sau pe hard, si sa-l transformi spatial, insa cu toate astea sunetul are nevoie sa fie looped din ratiuni de memodire, exista acel pericol al `sound tears' "ce apare la punctele de interferenta, ce poate fi destul de plictisitor si strident. Aici ne deosebim de asa numitele `envelope sounds' si acele `event sounds', ce sunt aproape intotdeauna looped de catre editor. "Envelope sounds" sunt montate cu efecte, de vreme ce aceste tonuri necesita mult spatiu pentru a avea un efect si nu e nevoie sa fie looped. "Event sounds" sunt stocate si looped cat de putin posibil, iar efectele sunt adaugate mai tarziu, cu ajutorul unui sequencer echipat cu sloturi PCI, ce asigura o libertate optionala deplina in alegerea efectelor.

Stephen: Va puteti permite statii de lucru ca Waveframe, Synclavier, Fairlight etc. fara sa lucrati cu versiunile mai ieftine ale Emu, Akai, Roland, Kurzweil si restul? Sunt Tangerine Dream niste masochisti ori doar mojici?

Edgar: Nici una, nici alta. Suntem doar mai maturi in ceea ce priveste raportul costuri-eficienta, dupa o gramada de experiente negative. Suntem familiari cu totate sistemele mari de statii de lucru si am lucrat cu majoritatea lor o vreme. Fara indoiala, in ceea ce priveste sinteza sunetului, librariei vocale, librariei de editari etc, sunt impresionante. Insa TD are niste cerinte foarte complexe si individuale pentru instrumentele necesare in vederea compunerii si administrarii compozitiilor. Calculam avantajele pe care ni le ofera o retea computerizata, sa zicem Pentium/PCI, ce ne-ar putea oferi sa zicem 5 statii complet echipate si ieftine, ce sunt compatibile cu toate coloanele sonore din lumea intreaga, cu service in termen de garantie, un sistem deschis ce poate fi extins si dezvoltat, simulatoare ieftine si memorie aproape nelimitata etc. Aceste aspecte sunt importante entru noi si de aceea preferam sa conducem in jur de 5 Pontiac-uri decat sa ne restrangem visurile tehnice si muzice la un Rolls-Royce inghesuit si necomfortabil. Si asta se aplica nu numai la sampling.

Stephen: Tehnologia sampling-ului poate fi imbunatatita. Ce imbunatatiri puteti aduce urgent?


Edgar: Toate conexiunile SCSI si midi trebuie inlocuite cu conexiuni din fibre optice pentru a garanta rata rapida de transfer. Booster-ele SCSI si driverele CD ROM nu sunt o solutie, sampler-ul poate lucra doar limitat cu acestea. Memoria e si ea un mare obstacol in a lucra usor. Acel 32MB RAM la Akai e o gluma, 64MB e mai bine dar insuficient; Kurzweil 2500 cu 128MB e OK, chiar daca compania a permis utilizarea simulatoarelor standard. E-mu 4 e si el bun. Un Flash-Rom imbunatatit poate reprezenta ceva pana ce va fi gasita o solutie pentru HD Ram. Cu toate astea sa dai 600 de dolari pentru 16MB e o suma inca mare. In ceea ce priveste preferintele noastre - buzele ne sunt pecetluite.

de: Stephen Szenzig
traducere: Cristi Muresan
.:home .:artisti romani .:interviuri .:discografii .:cdreview
© Copyright www.electrosound.ro 2002